Marijuana este o combinatie verde sau gri de flori uscate si de frunza ale canepii (Cannabis sativa). Este cel mai des folosit drog ilegal in SUA. Toate formele de canabis sunt droguri care afecteaza creierul (psihoactive); tote contin THC (delta-9-tetrahidrocanabinol), principala substanta chimica activa in marijuana. Exista paroape 400 de substante chimice in canepa, dar THC este cea care afecteaza cel mai mult creierul uman.
Exista multe denumiri pentru marijuana. Termenii colocviali pentru droguri se schimba foarte repede si variaza de la o parte a tarii la alta. Iata cativa termeni de acum cativa ani: iarba, buruiana, Mary Jane. Acestia sunt inca folositi. Exista de asemenea denumiri pentru diferite „marci” de marijuana, precum „ceai texan”, „Maui wowie” si „cronic”. O carte recenta despre termenii colocviali americani enumera mai mult de 200 de termeni pentru diferite feluri de marijuana.
Efectul marijuanei asupra utilizatorului depind de puterea sau potenta THC-ului pe care aceasta il contine. Puterea THC din anii 1970 incoace a crescut si a ramas aceeasi din anii 1980. Aceasta se masoara prin media cantitatii de THC din mostrele confiscate de agentiile legale imputernicite.
Marijuana cea mai obisnuita contine in medie 3% THC.
Sinsemilla (facuta doar din mugurii si varfurile inflorite ale plantei femele) contine in medie 7,5% THC, nivelul putand creste pana la 24%.
Hasisul (rasina lipicioasa din florile plantei femele) are in medie 3,6% THC, ajungand pana la 28%.
Uleiul de hasis, un lichid semanator gudronului, distilat din hasis, are in medie 16% THC, procentajul putand creste pana la 43%.
THC este substanta chimica continuta de marijuana care te face sa te simti ‚bine’ (experimentarea schimbarii starii de spirit si a vederii sau simtirii diferite a lucrurilor). Anumite parti ale plantei contin niveluri ridicate de THC. Florile sau mugurii au mai mult THC decat frunzele sau tulpina. Cand marijuana este fumata, THC ajunge repede in sange prin plamani, la creier (aceasta este atunci cand te simti „bine” si se poate intampla in cateva minute durand pana la 5 ore).
THC este absorbit mai incet in sange cand marijuana este mancata si trebuie sa treaca prin stomac si intestin, putand sa dureze pana la o ora pentru a avea efecte care tin chiar si 12 ore. THC este absorbit repede in grasimea organismului si este apoi eliberat foarte incet inapoi in sange. Acest proces poate dura pana la o luna pentru o singura doza de THC pentru ca apoi sa paraseasca organismul.
Cum este folosita marijuana? Majoritatea utilizatorilor ruleaza marijuana intr-o tigara (numita „joint”). Drogul mai poate fi fumat in pipe de apa. Unii amesteca marijuana in mancare sau o folosesc pentru a fierbe un ceai. Tigarile de marijuana includ adesea cocaina solida, o combinatie cunoscuta in limbajul stradal sub numele de „primos”. Jointurile sunt adesea inmuiate in PCP numindu-se astfel „happy sticks”, „wicky sticks” sau „tical”. Utilizatorii de hasis fumeaza marijuana fie intr-o pipa fie amestecata cu tutun sub forma de tigara. In ultima vreme, tinerii au o noua metoda de a fuma marijuana: deschid trabucurile si inlocuiesc tutunul cu marijuana, facand astfel asa numitul „blunt”. Cand acesta este fumat cu o sticla de lichior de 40 de grade, se numeste „B-40”.
Care sunt efectele pe termen scurt ale marijuanei? · Insomnie · Dificultati in mentinerea notiunii timpului, memorie redusa pe termen scurt sau impartiala· Reducerea capacitatii de realizare a actiunilor care cer concentrare si coordonare,· Precum sofatul· Cresterea ritmului inimii· Pericole cardiace potentiale pentru cei predispusi la boli de inima· Gura si gat uscate· Scaderea inhibitiilor sociale· Paranoia, halucinatii· Memorie pe termen scurt impartiala sau redusa· Capacitate de intelegere redusa sau partiala· Motivatie si cunoastere modificate ingreunand achizitia de noi informatii· Paranoia· Dependenta psihologica· Deficiente de invatare si memorie, perceptie si dificultati de rationare,· Vorbire, ascultare efectiva, gandire, asimilarea cunostintelor si rezolvarea problemelor · Formarea conceptelor· Neliniste intensa si accese de panica
Care sunt efectele pe termen lung ale marijuanei? · Cresterea riscului de cancer· Scaderea nivelului de testosteron si de spermatozoizi la barbati· Cresterea nivelului de testosteron la femei si a riscului de infertilitate· Placere sexuala scazuta sau disparitia ei· Dependenta psihologica necesitand cantitati mai mari pentru a ajunge la aceeasi placere
Care sunt efectele marijuanei asupra barbatilor? Marijuana este cel mai comun drog folosit de adolescentii americani in ziua de azi. Marijuana afecteaza zonele cerebrale care controleaza hormonii sexului si cresterii. La barbati, aceasta poate scadea nivelul testosteronului. Ocazional, se observa cazuri de crestere a pieptului la barbati, crestere determinata de impactul chimic asupra sistemului hormonal. Folosirea stabila a marijuanei poate duce si la scaderea cantitatii de sperma, precum si la dezvoltarea unei sperme anormale si imature. Tinerii barbati ar trebui sa stie efectele folosirii marijuanei in procesul de crestere si sexual inaintea inceperii fumarii acesteia.
Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor? La fel ca la barbat, marijuana afecteaza femeia in zona cerebrala care controleaza hormonii. Acestia sunt cei care determina succesiunea ciclurilor menstruale. S-a spus ca femeile care fumeaza marijuana sau o folosesc inveterat au menstruatii neregulate, ca hormonii lor sunt afectati iar nivelul testosteronului creste. Chiar daca aceste efecte pot fi reversibile, procesul refacerii poate dura mai multe luni de abstinenta de la marijuana inainte ca menstruatia sa devina iar normala.
Mamele care fumeaza marijuana inveterat au copii cu slabiciuni ale sistemului nervos. Acestia prezinta reactii anormale la lumina si sunet, tremura si tresar sau au un planset intens asociat cu abstinenta. Sindromul fetal al marijuanei, un caz la cinci sindromuri fetale alcoolice, constituie o grija in crestere pentru multi doctori. Mai mult, acestia se ingrijoreaza pentru copiii nascuti din mame dependente. Ei vor avea dificultati de invatare, deficiente ale atentiei si neregularitati hormonale precum imbatranirea, chiar daca nu exista semne clare de afectiuni la nastere. Femeile insarcinate sau care alpteaza si fumeaza marijuana ar trebui sa vorbeasca imediat cu un doctor.
Care sunt efectele marijuanei asupra creierului? Cercetatorii au descoperit ca THC schimba modul in care informatia senzoriala ajunge la hipocampus si actioneaza asupra lui. Acesta este o componenta a sistemului limbic cerebral esentiala pentru invatare,memorie si integrarea experientelor senzoriale cu emotiile si motivatiile. Investigatiile au aratat ca neuronii din sistemul de procesare a informatiei al hipocampusului si activitatea fibrelor nervoase sunt afectati de THC. Mai mult, sunt deteriorate si comportamentele de invatare care depind de hipocampus. Descoperiri recente indica schimbari cerebrale similare celor observate dupa folosirea indelungata a altor droguri importante, in cazul folosirii indelungate de marijuana.
Care sunt efectele marijuanei asupra plamanilor?
Un fumator stabil de marijuana poate avea aceleasi probleme respiratorii ca fumatorii de tutun obisnuit. Acesta poate avea o tuse regulata si flegme, simptome de bronsita cronica si raceli mai frecvente ale pieptului. Continuarea fumarii marijuanei poate duce la functionarea anormala a tesutului pulmonar ranit sau distrus de fumul de marijuana.
In afara continutului THC, cantitatea de gudron inhalata de fumatorii de marijuana, precum si nivelul monooxidului de carbon absorbit este de trei pana la cinci ori mai mare decat cea inhalata de fumatorii de tutun. Aceasta poate fi si din cauza ca utilizatorii de marijuana inhaleaza mai adanc si tin fumul mai mult timp in plamani.
Care sunt efectele marijuanei asupra ritmului inimii si tensiunii arteriale? Descoperirile recente arata ca fumatul marijuanei in timpul folosirii cocainei poate provoca cresteri serioase ale ritmului inimii si tensiunii arteriale. Intr-un studiu, utilizatorii inveterati de marijuana si cocaina au primit marijuana si cocaina independente una de cealalta si apoi o combinatie din cele doua. Fiecare drog a produs independent efecte cardiovasculare; cand au fost insa combinate efectele au fost cu mult mai mari si au durat mai mult. Ritmul inimii subiectilor experimentului a crescut cu 29 de batai pe minut in cazul marijuanei si cu 32 de batai pe minut pentru cocaina. In cazul combinarii celor doua droguri, ritmul inimii a crescut cu 49 de batai pe minut iar cresterea a continuat pentru mai mult timp. Drogurile au fost administrate in conditiile in care subiectii erau linistiti. In cirumstante normale, un individ poate fuma marijuana si lua cocaina si apoi sa faca ceva stresant din punct de vedere psihic, lucru care poate creste riscurile de fortare a sistemului cardiovascular.
Care sunt efectele utilizarii marijuanei in cantitati mari asupra studiului si al comportamentului social? Un studiu asupra elevilor a aratat ca abilitatile critice legate de atentie, memorie si invatare sunt mai slabe la cei care folosesc mult marijuana, chiar si dupa incetarea folosirii acesteia pentru cel putin 24 de ore. Cercetatorii au comparata 65 de utilizatori care fumasera marijuana 29 din 30 de zile, in medie, si 64 de utilizatori care fumasera in medie 1 zi din 30. dupa monitorizarea atenta a unei perioade de 19-24 de ore abstinenta de la marijuana sau alte droguri ilegale, precum si alcool, elevii au primit mai multe teste standard pentru aprecierea atentiei, memoriei si capacitatii de invatare. Relativ la cei care fumau mai utina marijuana, cei care o luau 29 din 30 de zile au facut mai multe greseli si au avut dificultati mai mari in a-si mentine atentia sia o schimba conform cerintelor mediului, precum si in inregistrarea, procesarea si folosirea informatiei. Rezultatele sugereaza o slabire mai accentuata la cei care folosesc marijuana mai des datorita afectiunii activitatii cerebrale produse de marijuana.
Cercetarile longitudinale despre folosirea marijuanei la tinerii din liceu arata ca aceia care au folosit-o au realizari mai scazute decat cei care nu au facut-o, acceptanta mai ridicata in devierea comportamentala, mai multe comportamente delincvente si agresive, sanse mai ridicate de revolta, relatii mai sarace cu parintii si asocieri cu prieteni delincventi si dependenti de droguri.
Care sunt efectele marijuanei asupra femeilor insarcinate? Orice drog luat abuziv poate afecta sanatatea unei mame in timpul sarcinii, tinand cont de aceasta perioada in care mama trebuie sa acorde o atentie sporita sanatatii sale. Abuzul de droguri poate interveni in hranirea adecvata si nu numai, fapt care poate afecta buna functionare a sistemului imunitar. Unele studii au aratat ca nou-nascutii mamelor care au folosit marijuana in timpul sarcinii erau mai mici decat cei ale caror mame nu luasera droguri. In general, copiii mai mici au sanse mai mari sa aiba probleme de sanatate.
O mama care alapteaza si foloseste marijuana transmite o parte din THC copilului prin laptele mamar. Cercetariile arata ca utilizarea marijuanei de catre o mama in timpul primei luni de alaptare poate slabi dezvoltarea motorie a nou-nascutului (controlul asupra miscarii muschilor). De asemenea, copiii ai caror maem folosesc marijuana prezinta comportamente mai agresive si regresive (sugerea degetului, accese temperamentale) decat cei cu mame care nu iau droguri.
Marijuana da depeNndenta? u toti cei care folosesc marijuana devin dependenti. Cand un utilizator incepe sa caute sa ia drogul cu ardoare, se spune ca acea persoana este dependenta de drog. In 1995, 165 000 de oameni care au intrat in programele de tratament impotriva drogurilor au sustinut ca marijuana a fost primul drog folosit, aratand ca aveau nevoie de ajutor pentru a scapa de el.
Unele persoane care folosesc marijuana in cantitati mari prezinta semne de dependenta pentru ca atunci cand nu iau drogul, dezvolta simptome de lasare. Subiectii unui experiment despre marijuana au avut aceste simptome: neliniste, pierderea poftei de mancare, probleme de somn, scaderi in greutate si tremur al mainilor.
Conform unui studiu, marijuana folosita de tineri care au avut antecedente in probleme sociale serioase poate duce usor la dependenta. Acest studiu mai arata ca pentru tinerii cu probleme care folosesc tutun, alcool si marijuana, progresia de la prima folosire a marijuanei la regularitate este mai rapida decat cea de la folosirea regulata de alcool.
Cei care folosesc marijuana isi pierd motivatia? Persoanele care folosesc marijuana in cantitati mari si pe termen lung dau semne de lipsa de motivatie (sindromul amotivational). Problemele lor includ nepasarea in privinta propriei vieti, lipsa dorintei de a lucra regulat, oboseala si lipsa grijii despre cum arata. Ca rezultat al acestor simptome, unele persoane tind sa aiba performante slabe la scoala sau la serviciu. Oamenii de stiinta studiaza inca aceste
Marijuana afecteaza creierul in unele moduri in care o fac alte droguri. Cercetatorii examineaza posibilitatea ca folosirea pe termen lung a marijuanei sa creeze schimbari la nivel cerebral care sa determine persoana respectiva sa isi asume riscul de a deveni dependenta de alte droguri, precum alcoolul sau cocaina. In timp ce nu toti tinerii care folosesc marijuana trec si la alte droguri, este nevoie de studii aprofundate pentru determinarea celor care sunt expusi la riscuri mai ridicate.
Marijuana
Ce este LSD?LSD (d-acid lisergic dietilamida), numit de obicei „acidul” a fost descoperit in 1938 si este cel mai puternic halucinogen cunoscut azi – un drog care schimba radical starea mentala a unei persoane prin deformarea perceptiei realitatii pana la punctul in care, in doze mari, apar halucinatii. Desi deriva dintr-o ciuperca ce creste pe secara sau alte seminte, LSD este semi-sintetic. Se manufactureaza chimic in laboratoare ilegale cu exceptia unei cantitati mici care este produsa legal pentru cercetari.
Cum arata LSD si cum se foloseste?LSD, numit in mod obisnuit „acidul” se vinde pe strada sub forma de tablete, capsule si ocazional in forma lichida. Nu are miros, culoare si are un gust usor amar. Este de obicei luat oral. Adesea, LSD este prezentat in capsule, tablete sau solutii, sau aplicat pe fasii gelatinoase sau bucati de sugativa, in care fiecare patrat reprezinta o doza.
Care sunt efectele LSD?Efectele LSD sunt imprevizibile. Ele depind de cantitatea luata, de personalitatea celui care o ia, de starea de spirit si de asteptari, precum si de contextul in care este luat acest drog. De obicei, primele efecte ale drogului se simt dupa 30-90 de minute de la administare.
Senzatiile si sentimentele se schimba mult mai acut decat semnele fizice. Cel care ia LSD poate simti mai multe emotii diferite in acelasi timpsi sa treaca brusc de la o emotie la alta. Daca se ia in doza mare, drogul produce iluzii si halucinatii vizuale. Simtul timpului si al sinelui se schimba. Senzatiile pot parea sa se depaseasca, lasand individului impresia ca aude culori si de vede sunete. Aceste schimbari pot fi infricosatoare si pot cauza panica.
Cei care iau LSD se refera la perioada de dupa administrare ca la o „calatorie” si la reactiile adverse ca la o „calatorie neplacuta”. Aceste experiente sunt de lunga durata – de obicei incep sa se distinga la 12 ore de la administrare.
Aparent, primele efecte fizice includ: amortire, slabirea muschilor si tremur; reflexe rapide, cresterea tensiunii arteriale, a batailor inimii si a temperaturii; sistemul motoriu si de coordonare slabeste, pupilele se dilata si uneori, apar greata si accesele. Unul dintre semnele cele mai des observate este rasul incontrolabil, adesea din cauza faptelor necaraghioase.
In scurt timp de la efectele fizice apar schimbari severe in perceptie, gandire si starea de spirit. Iata cateva dintre ele:
? „pseudo-halucinatii” vii, adesea vizuale, de care persoana devine constienta insa care, de fapt nu sunt reale.
? Perceptii deformate de: timp (minutele par ore); distanta (hazarduoase in masina sau la marginea unor balcoane); spatiul intre sine si mediul inconjurator (pentru unii, un sentiment de unicitate cu universul, pentru altii, o senzatie de teroare)
? Fuziunea simturilor (muzica este „vazuta”, culorile „auzite”)
? Diminuarea controlului asupra proceselor, determinand astfel revenirea unor amintiri uitate recent sau mai demult si amestecarea lor cu experienta prezenta, ganduri nesemnificative asupra obiectelor care capata sensuri adanci.
Care sunt efectele secundare ale folosirii LSD?
Iata cateva efecte secundare ale LSD: pupile dilatate, temperatura corporala ridicata, tensiune arteriala ridicata, transpiratie, pierderea poftei de mancare, insomnie, gura uscata si frisoane.
Unii utilizatori de LSD au ganduri si sentimente infricosatoare, teama de a pierde controlul, de nebunie sau moarte si disperarea in timpul folosirii drogului. In timpul starii de intoxicare cu LSD au aparut accidente fatale.
Multi utilizatori de LSD au parte de flashback-uri (imagini vizuale ce cuprind culori fara forma pana la halucinatii infricosatoare), fara ca acesta sa fi luat drogul din nou. Un astfel de flashback apare brusc, adesea fara avertizare, si poate aparea in cateva zile sau chiar la mai mult de un an de la administrarea LSD. Aceste flashback-uri apar de obicei la oamenii care folosesc regulat halucinogene sau care au probleme serioase de personalitate. Calatoriile neplacute si flashback-urile sunt o parte din riscurile folosirii LSD. Unii manifesta psihoze pe termen lung, precum schizofrenie sau depresie severa. Este dificila determinarea modului in care mecanismul implicarii LSD se extinde in aceste boli.
LSD da dependenta?Majoritatea celor care iau LSD scad voluntar sau renunta la folosirea acestuia in timp. LSD nu este considerat un drog care da dependenta devreme ce nu produce comportamente caracteristice dr0gurilor obisnuite precum cocaina, amfetamina, heroina, alcoolul sau nicotina. Totusi, ca multe droguri care cauzeaza dependenta, LSD produce o toleranta, astfel incat unii utilizatori care iau drogul in mod repetat trebuie sa ia progresiv doze mai mari pentru a ajunge la aceeasi stare de intoxicare ca la inceput. Aceasta practica este extrem de periculoasa dat fiind imprevizibilitatea drogului.
Care sunt termenii colocviali folositi pentru LSD?Iata cateva denumiri obisnuite pentru LSD: a, acid, butoiase, acid de baterie, bestia, marele D, acid negru, steaua neagra, stralucire neagra, butoiase triste, scaune triste, urari triste, rai trist, ceata trista, luna trista, steaua trista, sticlute triste, bombele maro, punctele maro, rasarit californian, palarie, sef, ciocolata, cafea, dirijor, lentile de contact, biscuiti, ceai, cuburi, prajituri, d, cupole, puncte, cupola dubla, acid electric, campie, sclipire, fantoma, dragonul de aur, goofy’s, grape parfait, pana verde, scuturi verzi, palarii, rasarit hawaian, soim, ceata, faruri, tristete paradisiaca
New York : sa uitam pentru moment de cartile despre droguri si de cele de psihiatrie care au cele mai recente si complete informatii referitoare la substantele halucinogene. In locul acestora, internetul ofera orice informatii pe care le doreste oricine privind modul in care se pot achizitiona, fabrica, extrage, identifica si folosi un numar enorm de agenti halucinogeni- dar pe de alta parte ofera foarte putine informatii, mai degraba deloc,despre masurile anti-drog.
Dr. John Halpern de la Spitalul Mc Lean din Belmont, Massachusetts si Dr. G.Pope de la Harvard Medical School din Boston au folosit sistemul de cautare Yahoo de pe internet pentru a localiza 81 de site-uri privind agentii halucinogeni. Cei doi medici au oferit detalii referitoare la aceste site-uri in Revista Americana de Psihiatrie de pe luna martie.
" Multe site-uri sunt foarte sofisticate in ceea ce priveste designul web , spune dr Halpern, " cu muzica rave si cu culori psihedelice."
Cercetatorii au gasit informatii privitoare la plante halucinogene ce puteau fi procurate pe cale legala. Au invatat cum sa extraga mescalina si alte substante halucinogene din plante obisnuite. Au citit retete prin care se puteau sintetiza practic toate substantele controlate de catre guvern, precum si a altor numeroase substante care aveau proprietati analoage halucinogenelor.
" Unele site-uri vand spori ai ciupercii Psilocybe Cubensis si alte parti al plantelor halucinogene. Un alt site da o lista a preturilor drogurilor in orasele mici, dar si in marile orase din lumea intreaga", a spus dr Halpern.
Dar, din pacate, cercetatorii au gasit foarte putine site-uri cu mesaje anti-drog. De exemplu, site-ul Administratiei Americane in Domeniul Interzicerii Drogurilor indica doar faptul ca ciupercile halucinogene provin din America Centrala si America Latina, dar nu mentioneaza si faptul ca ele pot fi cultivate in gospodarie.
" Scopul acestui articol , a spus dr. Halpern, este ca toata lumea sa vorbeasca. In ultimii ani sunt mai multe persoane care au incercat ciupercile halucinogene decat persoanele care au incercat cocaina."
Feniciclidinele (PCP) intrerup functiile neocortexului, acea parte a creierului care controleaza intelectul si instinctele. Deoarece aceasta substanta blocheaza receptorii durerii, pot aparea episoade violente PCP care au ca rezultat autoprovocarea unor raniri. Efectele PCP pot varia, dar de obicei consumatorii raporteaza o senzatie de distantare si de instrainare. Miscarile corpului si timpul sunt incetinite. Coordonarea musculara devine din ce in ce mai dificila, iar simturile sunt tot mai slabe. Vorbirea se blocheaza si devine incoerenta. In fazele mai avansate de consum cronic, consumatorii prezinta adesea un comportament paranoic si violent si au halucinatii. Dozele mari pot produce convulsii si chiar coma, precum si incetarea functionarii inimii si plamanilor.
Acidul lisergic (LSD), mescalina si psilocibinul provoaca iluzii si halucinatii. Printre efectele fizice se pot numara si : dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii corpului, a ritmului cardiac si a presiunii arteriale, pierderea poftei de mancare si insomniile. Consumatorul poate experimenta stari de panica, confuzie, suspiciune, anxietate si pierderea controlului.
| Tip | Cum se mai numeste ? | Cum arata ? | Cum este folosit ? |
| Fenciclidine | PCP, Praful Ingerilor, Barca Dragostei, Buruiana Ucigasa | Lichid, pulbere alba cristalizata, pastile, capsule | Se ia pe cale orala, se injecteaza sau se fumeaza |
| Dietilamida Acidului Lisergic | LSD, Acid, Fulger alb, Paradis albastru | Tablete colorate, lichid limpede, mici patratele de gelatina | Se ia pe cale orala, iar daca este sub forma lichida se poate pune si in ochi |
| Mescalina si Peyotl | Cactus sau Mesc | Sub forma unor discuri solide de culoare maro sau ca pastile ori tablete | Discurile pot fi mestecate, inghitite sau fumate iar tabletele sau capsulele pot fi luate pe cale orala |
| Psilocibin | Ciuperca Magica | Ciuperci proaspete sau uscate | Poate fi mestecat sau inghitit |
Ce este ecstasy?MDMA sau ecstasy este un drog psihoactiv sintetic cu proprietati stimulente si halucinogene. Ecstasy contine variatii chimice ale amfetaminei si un halucinogen, cel mai adesea mescalina. Numitde obicei ecstasy sau XTC, MDMA a fost pentru prima oara sintetizat in 1912 de o companie germana probabil cu scopul de a modera apetitul. Chimic, drogul este un analog al MDA-ului, un medicament foarte popular in anii 1960. La sfarsitul anilor 1970, MDMA era folosit pentru facilitarea psihoterapiei de catre un grup restrans de terapeuti din Statele Unite. Folosirea ilegala a drogului nu a fost populara pana lasfarsitului anilor 1980 si inceputul anilor 1990. Ecstasy este utilizat frecvent in combinatie cu alte droguri. Totusi, este consumat rar cu alcool, acesta din urma parand sa ii diminueze efectele. Se distribuie cel mai adesea la petrecerile de noaptea tarziu numite „deliruri”, in cluburile de noapte si la concertele rock. Si cum scenele de rave si cluburile se maresc in zone metropolitane si suburbane, folosirea si distribuirea acestui drog cresc si ele la randul lor.
Cum se foloseste ecstasy?
Ecstasy este disponibil cel mai adesea sub forma tabletelor si se inghite. Se mai poate gasi sub forma de pudra si uneori este inhalat sau fumat, dar foarte rar injectat. Efectele saledureaza pentru aproximativ 6 ore. Cei care il folosesc sustin ca produce senzatii profund pozitive, pentru altii empatie, eliminarea agitatiei si relaxare extrema. Ecstasy pare sa inlocuiasca nevoia de mancare, bautura sau somn, facandu-i pe cei care il folosesc sa faca fata unor petreceri de doua-trei zile. Prin urmare, folosirea ecstasy-ului are uneori efecte grave de deshidratare sau extenuare.
De unde vine ecstasy?
Laboratoarele clandestine care opereaza prin toata Europa, incepand cu Olanda si Belgia, realizeaza cantitati semnificative de tablete ecstasy, capsule sau pudra. Desi cea mai mare parte de ecstasy consumata independent se produce in Europa, exista un numar limitat de laboratoare care functioneaza si in Statele Unite. Mai mult, in ultimii ani, israelienii organizati in sindicate ale crimei, unele compuse de emigranti rusi asociati cu sindicatele crimei rusesti, au faurit relatii cu traficantii vest-europenti si au castigat monopolul asupra unei parti considerabile din piata europeana. Sindicatele israeliene sunt momentan prima sursa de distributie a grupurilor americane.
Organizatiile de trafic cu ecstasy de peste ocean fac contrabanda cu pachete de peste 10 000 de tablete sau chiar mai mult, via serviciile postale expres, curieri pe liniile aeriene comerciale sau mai nou, prin transporturile aeriene ale mai multor orase mari europene spre Statele Unite. Drogul este vandut in cantitate mare la nivelul mediu la vanzarilor in Statele Unite cu aproape 8 dolari pe unitate de doza. Costul cu amanuntul in cluburile americane ramane la 20 sau 30 de dolari pe unitate. Traficantii de ecstasy folosesc curent nume de marci si logo-uri ca unelte de a isi distinge produsul de cel al competitiei. Logo-urile sunt facute sa coincida cu vacantele sau cu evenimente speciale. Printre cele mai comune sunt fluturii si trifoiul cu patru foi.
Care sunt efectele pe termen scurt ale ecstasy-ului?
Chiar daca nu da dependenta ca heroina sau cocaina, ecstasy poate cauza alte efecte adverse precum greata, halucinatii, frisoane, transpiratie, temperatura ridicata corporala, temur involuntar al dintilor, crampe musculare si tulburarea vederii. Cei care il folosesc spun ca dupa ce il iau prezinta neliniste, paranoia si depresie. Supradoza de ecstasy se caracterizeaza prin presiune ridicata a sangelui, lesin, crize de panica si in cazuri mai grave, pierderea cunostintei, accese si cresteri in temperatura corpului. Supradozele de ecstasy pot fi fatale, ca rezultat al atacurilor de cord sau accese de temperatura extrem de ridicata.
Efectele apar dupa 20 de minute si pot dura ore. Acesta este o senzatie de varf urmata de un sentiment de calm si senzatie de bunavointa cu cei din jur, adesea cu operceptie ridicata a culorilor si a sunetelor. Unii oameni se simt rau si au parte de amortirea bratelor, picioarelor si mai ales in zona falcilor, alaturi de sete, insomnie, depresie si paranoia. Ecstasy poate da o senzatie de energie si unele efecte halucinogene blande.
Multe din problemele pe care le au cei care iau ecstasy sunt comune cu cele provocate de amfetamina si cocaina. Acestea includ cresterea batailor inimii si a presiunii sangelui, greata, tulburarea vederii, stare de lesin, frisoane, transpiratie si probleme psihologice precum confuzie, depresie, probleme de somn, dor, neliniste grava, paranoia si accese psihotice. Varul chimic al ecstasy-ului, MDA, distruge celulele care produc serotina in creier. Aceste celule joaca un rol direct in reglarea nivelului agresiunii, a starii de spirit, activitatii sexuale, somnului si sensibilitatii la durere. Aceste reconexiuni pot fi permanente, ca rezultat al dezechilibrului cognitiv, al schimbarilor emotive, invatatului, memoriei sau anormalitatilor chimice de tip hormonal.
Care sunt efectele pe termen lung ale ecstasy-ului?
Drogul ecstasy sau MDMA, provoaca dereglari pe termen lung ale zonelor cerebrale esentiale pentru gandire si memorie, sustine un studiu realizat de Jurnalul neurostiintei. Intr-un experiment cu maimute…… ? cercetatorii de la universitatea John Hopkins au demonstrat ca dupa 4 zile de expunere la drog, au fost observate dereglari care s-au mentinut pana la 7 ani mai tarziu. Aceste descoperiri ajuta in validarea cercetarilor antecedente ale echipei Hopkins, care aratau ca oamenii care au luat ecstasy inregistrau rezultate mai mici la testele de memorie.
„ Sistemul serotinian, care este afectat de ecstasy este fundamental integrarii informatiei si emotiei in creier, ” sustine Dr. Alan I. Leshner, director al institutului national pentru abuzul de droguri (NIDA), din cadrul institutului national de sanatate, cel care a realizat acest studiu. „Cel mai putin posibil, oamenii care iau ecstasy chiar si numai de cateva ori, risca probleme de memorie si invatare pe termen lung, poate chiar permanente. ”
Cercetatorii au descoperit ca celulele nervoase (neuronii) afectate de ecstasy sunt acelea care folosesc serotina chimica pentru a comunica cu persoanele din jur. Echipa Hopkins a mai realizat o cercetare legata de imaginea cerebrala la utilizatorii de ecstasy, in colaborare cu institutul national pentru sanatate mintala, aratand astfel efectele negativ extinse ale neuronilor serotinei.
MDMA (3,4-metilendioximetamfetamina) are un efect stimulant, cauzand o euforie si cresterea energiei similare celor date de cocaina si amfetamina. Mai cauzeaza efecte psihedelice de tip mescalin. Folositpentru prima oara in anii 1980, MDMA este administrat adesea in doze mari la petrecerile delirante care se prelungesc noaptea tarziu.
In acest studiu nou, cercetatorii de la Hopkins administrau fie MDMA fie apa sarata maimutelor de doua ori pe zi, timp de patru zile. Dupa doua saptamani, ei au examinat creierul a jumatate din maimute. Apoi, dupa 6 sau 7 zile, creierul maimutelor ramase, alaturi de controale in functie de varsta.
In creierul maimutelor examinate chiar dupa o perioada de doua saptamani, Dr. George Ricaurte si colegii sau au descoperit ca MDMA afecteaza mai mult neuronii serotinei in unele parti ale creierului decat in altele. Zonele afectate cel mai mult au fost cortexul (partea din exterior a creierului unde apare gandul constient) si hipocampusul (care joacaun rol cheie in formarea amintirilor pe termen lung).
Desi mai redus, aceste afectiuni apareau in creierul maimutelor care au primit MDMA timp de doua saptamani dar carora li s-a orpit administrarea timp de 6-7 zile. Dimpotriva, in creierul maimutelor carora li se administrase apa cu sare nu s-a observat nici o afectiune.
„O parte din neuronii serotinei au fost recuperati in creierul maimutelor carora li se administrase MDMA in primele 6-7 zile,” spune Dr. Ricaurte, „dar aceasta recuperare a aparut doar la nivelul anumitor regiuni si nu a fost intotdeauna completa. Alte parti cerebrale nu au prezentat nici o efect de recuperare.”
Un studiu sustinut de NIDA a furnizat primele dovezi directe ale efectelor negative asupra creierului uman in urma folosirii MDMA-ului. Cu ajutorul tehnicilor avansate de examinare cerebrala, studiul a aratat ca MDMA afecteaza neuronii care elibereaza serotina, substanta chimica despre care se crede ca joaca un rol esential in reglarea memoriei si a altor functii. Intr-un alt studiu cercetatorii au aratat ca cei care folosesc foarte mult MDMA au probleme de memorie care dureaza pentru cel putin 2 saptamani dupa ce au incetat sa mai ia drogul. Ambele studii sugereaza ca raspandirea afectiunilor este direct corelata de cantitatea de MDMA folosita.
„Mesajul celor trei studii este ca MDMA aduce schimbari activitatea cerebrala si se pare ca exista consecinte functionale ale acestor schimbari,” spune Dr. Joseph Frascella de la sectorul de cercetare si dezvoltare a tratamentelor, din cadrul NIDA. Acest mesaj este in special semnificativ pentru tinerii care participa la acele petreceri delirante, populare in multe din orasele americane. Studiile epidemiologice NIDA indica o ridicare a ritmului de folosire MDMA in ultimii ani la adolescentii si tinerii care iau parte la aceste adunari sociale.
Aceasta scanare a creieruli arata cantitatea se serotina eliberata dupa o perioada de 40 de minute la o persoana care nu a folosit MDMA (stanga) si la una care a luat MDMA (dreapta). Zonele inchise la culoare in creierul celui care a luat MDMA arta afectiunile create de folosirea cronica a MDMA.
In acest studiu cerebral, cercetatorii au folosit tomografia cu emisii de positron (PET) pentru a scana creierul a 14 utilizatori de MDMA care nu luasera nici un drog psihoactiv, inclusiv MDMA. Au fost luate de asemenea imaginile a 15 oameni care nu au folosit niciodata MDMA. Ambele grupuri aveau aceeasi varsta si nivel de educatie iar numarul de barbati si femei era egal.
La cei care folosisera MDMA, imaginile PET au arata reduceri semnificative ale zonelor care transportau serotina, locurile de pe suprafata neuronilor care reabsorb serotina din spatiul dintre celule dupa ce isi indeplinesc functia. Reducerea de durata a serotinei aparea in tot creierul si persoanele care folosisera MDMA mai des pierdeau mai multa serotina decat cei care folosisera drogul mai putin.
Studii mai vechi PET au redat imagini indicand faptul ca MDMA induce reduceri pe termen lung ale nivelului serotinei.
„Intrebarea care se pune in toate aceste imagini scanate este ce inseamna aceste schimbari cand vinne vorba de consecinte functionale,” spune Dr. Frascella. Ca ajutor la raspunsul acestei intrebari, o echipa de cercetatori care includea oameni de stiinta de la institutul Hopkins si cel national pentru sanatate mintala care lucrasera pe studiul in cauza, au incercat sa afle efectele folosirii cronice ale MDMA asupra memoriei. In acest studiu, cercetatorii au realizat mai multe teste standardizate de memorie asupra 24 de oameni care luau MDMA si care nu folosisera drogul de cel putin doua saptamani si alti 24 de indivizi care nu folosisera niciodata acest drog. Ambele grupuri aveau aceeasi varsta, sex, educatie si nivel de limbaj.
Studiul a aratat ca, relativ la cei care care nu foloseau drogul, cei care o faceau in mod constant si in cantitati mari prezentau dereglari semnificatice in memoria vizuala si verbala. Dupa cum se aratase in studiul cu imagini cerebrale, efectele negative ale MDMA erau legate de doza de MDMA administrata, care cu cat era mai mare cu atat indivizii aveau dificultati mai mari in a-si aminti ce vazusera sau auzisera in timpul testului.
Dereglarile de memorie gasite la cei care folosesc MDMA sunt printre primele consecinte functionale ale afectiunilor MDMA asupra neuronilor serotinieni. Studii recente realizate in Regatul Unit al Marii Britanii au prezentat probleme de memorie dupa cateva zile la indivizii care luasera MDMA. „Studiul nostru cuprinde dereglarile de memorie induse de MDMA pana la ce putin doua saptamani de la ultima administrare si arata astfel ca efectele MDMA asupra memoriei nu pot fi atribuite efectelor reziduale sau de retragere ale drogului, ” spune Dr. Karen Bolla de la institului Hopkins, cea care a coordonat acest studiu.
Cercetatorii de la Hopkins/NIMH au legat performantele mai sarace ale memoriei ale celor care folosesc MDMA cu pierderea functiei serotinei din creier, prin masurarea nivelurilor unui metabolit studiind lichidul spinal al participantilor. Aceste masuratori au aratat ca cei care iau MDMA aveau niveluri mai scazute de metabolit decat cei care nu il foloseau; cu cat MDMA luau mai mult cu atat mai scazut era nivelul de metabolit. Iar oamenii cu cele mai scazute niveluri de metabolit aveau cele mai slabe performante de memorie. Adunate, aceste descoperiri sustin concluzia ca neurotoxicitatea serotinei cerebrale indusa de MDMA poate fi motivul dereglarilor persistente ale memoriei la cei care folosesc acest drog, mai spune Dr. Bolla.
Studiul asupra consecintelor functionale ale afectiunilor neuronilor producatori de serotina la oameni constituie un stadiu incipient iar cercetatorii care au coordonat acest studiu nu pot spune exact ca efectele negative aspura neuronilor producatori de serotina demostrate in imaginile scanate sunt cauza problemelor de memorie descoperite la cei care folosesc acest drog. Totusi, „aceasta este problema, si constituie cu siguranta baza problemelor de memorie pe care le prezinta unii utilizatori de MDMA,” mai spune Dr. Ricaurte.
Descoperirile altui studiu din cadrul NIMH arata ca folosirea MDMA conduce la afectiuni ale altor functii cognitive in afara memoriei, precum capacitatea omului de a rationa verbal sau de a isi mentine atentia. Cercetatorii continua sa examineze efectele folosirii regulate de MDMA asupra memoriei si asupra altor functii in care este implicata serotina, precum starea de spirit, controlul impulsurilor si ciclurile de somn. Cat timp persista efectele negative ale MDMA-ului si care sunt consecintele pe termen lung ale folosirii lui raman intrebari la care cercetatorii inca nu au gasit raspuns. Studiile efectuate pe animale, care au atestat pentru prima oara efectele neurotoxice ale drogului sugereaza ca pierdenrea neuronilor producatori de serotina poate dura la oameni timp de ani de zile. „Stim acum ca afectiunile cerebrale sunt prezente lamaimute timp de 7 ani dupa administrarea drogului,” spune Dr. Ricaurte. „Ceea ce nu stim inca este daca avem de-a face cu un termen atat de lung si la oameni.”
Da ecstasy dependenta? Cei care folosesc acest Ecstasy pot intampina probleme similare acelora pe care le au cei care iau amfetamina si cocaina, inclusiv dependenta. Alaturi de efectele sale aparent placute, ecstasy mai poate cauza efecte psihologice precum confuzie, depresie, probleme de somn, anxietate si paranoia, in timpul si uneori chiar saptamani dupa administrare. Iata si cateva efecte fizice provocate de ecstasy: tensiune musculara, tremur involuntar al dintilor, greata, tulburarea vederii, stare de lesin si frisoane sau transpiratie. Cresterea tensiunii arteriale si a batailor inimii sunt un risc aparte la care se expun cei cu boli de inima sau cu probleme de tensiune. Au fost semnalate fatalitati legate de ecstasy la petrecerile delirante. Efectele stimulante ale drogului, care ii permit individului sa dansese timp de ore indelungate, impreuna cu conditiile de mare caldura din locurile aglomerate des intalnite la aceste petreceri pot duce la deshidratare, hipertermie si accese de inima sau de rinichi. Folosirea MDMA-ului afecteaza neuronii producatori de serotina. Aceasta se crede ca joaca un rol esential in controlul starii de spirit, al memoriei, somnului si poftei de mancare. Studii recente arata ca folosirea exagerata de ecstasy cauzeza probleme persistente de memorie la oameni.
Sursele declarate pentru procurarea de droguri
In privinta surselor declarate pentru procurarea de droguri, 74,2% din elevi le-au luat de la prieteni, 11% din apropierea liceului, 7,52% din baruri si discoteci si 7,13% din terase. Consumul de droguri la elevi are urmatoarele proportii: canabis (86,36%), heroina (80,41%), cocaina (59,09%), ecstasy (42,65%). 47% din elevi stiu ca drogurile dau dependenta, 44% stiu ca utilizarea drogurilor le afecteaza gandirea si relatiile sociale, 8% considera ca sunt periculoase numai drogurile tari, iar 1% considera ca dependenta este data numai de folosirea unor medicamente. Alcoolul este un alt drog cu care elevii sunt familiarizati. 87,13% din intregul lot studiat au declarat ca au consumat cel putin o data sau sunt consumatori de alcool. Mai grav este faptul ca 33,53% din elevi au debutat in consumul de alcool la varsta de 13-15 ani, 31% din tinerii de liceu au atins stadiul de betie de mai multe ori, iar 21,3% s-au imbatat o data. Studiul releva faptul ca tinerii nu au inca suficiente cunostinte despre efectele nocive ale drogurilor asupra sanatatii si a factorilor de risc asociati consumului de alcool. Multi dintre consumatorii de droguri provin din familii in care nu exista o buna comunicare si supraveghere a copiilor de catre parinti, iar din aceasta cauza sunt necesare programe de prevenire si de tratament in care sa fie incluse si familiile.
